Un proiect unic de explorare a dansului ca fenomen complex, ce îmbină dansul și neuroștiința, se desfășoară la Iași. Această cercetare interdisciplinară a fost inițiată de Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași (UNAGE), în parteneriat cu Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată (IEEIA) din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI), Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa” și Muzeul Național al Literaturii Române Iași. Proiectul, intitulat „STEM. Dans și Neuroștiință”, este co-finanțat de Ministerul Culturii prin Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și UNAGE Iași, cu sprijinul Asociației Secția de Coregrafie.

Ce se întâmplă în mintea dansatorilor și spectatorilor?
Dansatori cu căști pe cap, care monitorizează undele cerebrale – aceasta este imaginea centrală a unui studiu inedit. Dansul, ca parte integrantă a vieții noastre și formă artistică, creează o legătură puternică între artiști și public. UNAGE studiază acum dansul ca declanșator cognitiv, modelator afectiv și liant social într-un cadru științific riguros. Provocările echipei UAGE sunt ambițioase: e anume atinge dansul în noi? Ce ne mișcă, de fapt, atunci când îl privim? Este doar corpul cel care vibrează, sau se reactivează în interiorul nostru trasee vechi, emoții subtile, impulsuri și gânduri? Ce se petrece cu adevărat în mintea unui spectator atunci când este martorul unui moment de dans contemporan?
Pentru a răspunde acestor întrebări, sunt folosite tehnologii de tip Brain-Computer Interface (BCI), care înregistrează în timp real răspunsurile neuronale ale dansatorilor și spectatorilor. Iar TUIASI a acceptat provocarea lansată de colegii de la UNAGE.
Tehnologia din spatele emoției
„UNAGE a lansat ideea: oare n-am putea să vedem ce se întâmplă în timpul actului artistic la nivelul celor care evoluează pe o scenă și la nivelul spectatorilor în același timp? Iar noi, la TUIASI, preluăm întotdeauna astfel de provocări. La nivel de interfață creier-calculator, am lucrat cu o firmă austriacă. Există un dispozitiv pe piață care ajută la recuperarea mâinii la pacienții cu handicap neuromotor, cum ar fi cei după accident vascular cerebral. Am reușit, prin câteva proiecte, să ne aducem și echipamente. Vorbim de echipamente destul de scumpe, în principal datorită amplificatorului de biosemnale foarte performant și a electrozilor care se pun pe o cască. Bineînțeles, este o metodă neinvazivă. Se pun pe capul persoanei, pacientului care utilizează sistemul.”
a explicat originile proiectului Prof.univ.dr.ing Marian Poboroniuc de la IEEIA din cadrul TUIASI, Director al Centrului de Cercetare‚ Conversia Energiei şi Controlul Mișcării.
Primele experimente și perspectivele viitoare
Experimentele au demarat, iar următoarea etapă va avea loc pe 22 iulie.
„În primul experiment, am pus două căști pe oamenii din public și alte două căști pe dansatori. Aceștia au realizat un dans artistic încărcat de emoție. Ideea noastră este să vedem în paralel cum se transmite această emoție către public. Deci, pe de o parte, a fost emoția celor care dansau și care se conectau în timpul dansului, iar pe de altă parte, emoția resimțită de cei din public. Acum le sincronizăm și vom căuta în aceste înregistrări evenimente la nivel de frecvențe, ceva care să ne arate că s-a întâmplat ceva în anumite momente. Avem în același timp sincronizare cu melodia dansului, deci știm exact ce s-a întâmplat la un moment dat. Prin acest proiect, este foarte important să vedem modul în care se transmit emoțiile sau dacă un anumit eveniment de pe scenă transmite într-adevăr emoții în public. Este important atât pentru UNAGE, cât și pentru TUIASI. Vom putea afișa în 3D scalpul cu zonele care se activează, precum și momentele în care s-au activat. Este, deci, foarte important și pentru artiști, și pentru neuroștiință. Iar aplicabilitatea practică, în cazul nostru ca ingineri cu aplicații în bioinginerie, poate fi fantastică. De exemplu, putem controla, așa cum v-am spus, o neuroproteză. Astfel, un pacient paralizat își poate controla din nou corpul bazat pe o neuroproteză combinată, poate, cu un exoschelet”.
a detaliat primul test Prof.univ.dr.ing Marian Poboroniuc.

Prof.univ.dr.ing. Marian Poboroniuc a inventat deja o mănușă robotică inovatoare menită să ajute persoanele cu paralizii în urma unui accident vascular cerebral. Cu ajutorul acesteia, pacienții se pot recupera mult mai rapid decât prin terapia clasică. Profesorul lucrează la acest proiect alături de patru specialiști de la IEEIA și de medici de la două spitale din Iași și Cluj-Napoca. Următoarea sa invenție vizează o cască ce ar transmite impulsurile nervoase ale creierului direct către mâini.
„Proiectul pilot de față deschide o direcție strategică de cercetare pentru următorii ani”
Sandra Mavhima, coregraf și inițiator
Studiul din cadrul proiectului intitulat „STEM. Dans și Neuroștiință” utilizează sisteme tip interfață creier-calculator de ultimă generație, pentru a înregistra răspunsurile neuronale atât ale dansatorilor, cât și ale spectatorilor, cu scopul de a înțelege mai bine impactul emoțional și cognitiv al spectacolelor de dans.
„În calitate de lector univ. dr. la Facultatea de Teatru din cadrul UNAGE și co-fondator al Asociației Secția de Coregrafie, consider că „STEM. Dans și Neuroștiință” marchează un punct de cotitură: transformăm dansul contemporan dintr-un act artistic într-un veritabil laborator de cercetare și inovație.
a precizat lector univ. dr. Sandra Mavhima, coregraf și inițiatoarea proiectului.
De peste 14 ani, Asociația Secția de Coregrafie creează poduri între dans și domenii variate, de la arte vizuale, arhitectură și literatură, până la educație culturală și proiecte comunitare. Acum intrăm într-un teritoriu fără precedent: dansul devine atât obiect de studiu cât și generator de date științifice, iar noi investigăm nu doar cum se mișcă corpul, ci și ce se întâmplă în creierul nostru atunci când dansăm sau privim dansul.
Implicarea IEEIA din cadrul TUIASI este esențială pentru a asigura un cadru experimental în care neuroștiința, tehnologia și arta colaborează. Nu discutăm doar despre coregrafie, ci despre producerea de cunoaștere: nu doar despre spectacol, ci despre impactul său asupra gândirii, emoțiilor și conexiunilor interumane.
Contribuția partenerilor universitari, UANGE, TUIASI și UMF Iași, conferă demersului nostru o abordare integrată, riguroasă și profund umană. Împreună, explorăm dansul ca fenomen complex, pe multiple planuri: științific, tehnologic și artistic.
Credem că această perspectivă poate genera metode noi în pedagogia artistică, în recuperarea neurologică, în terapia prin artă și chiar în arhitecturi sociale bazate pe empatie. Proiectul pilot de față deschide o direcție strategică de cercetare pentru următorii ani, în care vom continua să analizăm cum interacționează mișcarea, percepția și transformarea interioară.
Colaborarea strânsă dintre UNAGE, TUIASI, UMF Iași și ASC demonstrează că dansul nu e doar expresie artistică, ci și un mediu de explorare a realității. Ne propunem să facem vizibile dimensiunile invizibile ale dansului: cele legate de neuroplasticitate, afectivitate și inteligență senzorială și relațională. Acest parteneriat universitar este nu doar necesar, ci și exemplar pentru cum pot funcționa proiectele multidisciplinare din România”
Un film de la primele experimente din cadrul proiectului pot fi vizionate accesând link-ul: