Discursul Președintelui Senatului TUIASI Prof. Univ. Dr. Ing. Iulian Ciocoiu la deschiderea anului universitar 2026 – 2027

„Viitorul ingineriei necesită o mentalitate caracterizată de adaptabilitate, învățare pe tot parcursul vieții și dorința de a stapâni instrumentele și paradigmele emergente.”

Președintele Senatului TUIASI, Prof.univ.dr.ing. Aurelian Iulian Ciocoiu

Luni, 28 septembrie 2026, festivitatea de deschidere a anului academic 2026-2027 la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași (TUIASI) a reunit comunitatea universitară. În cadrul acestei solemnități, prof.univ.dr.ing. Aurelian Iulian Ciocoiu, președintele Senatului TUIASI, s-a adresat celor prezenți. Redăm mai jos discursul integral rostit de domnia sa.

„Ca în fiecare toamnă, deschidem un nou an universitar cu emoția firească a primilor pași pe care bobocii îi fac pe calea proiectării propriului destin profesional, a revederii colegilor de facultate pentru cei aflați deja pe drumul desăvârșirii academice și a regăsirii reflexelor de a „îmblânzi” cu profesionalism concepte teoretice dificile, echipamente sofisticate și aplicații provocatoare de către fiecare dintre noi.
Poate mai mult ca oricand și cu siguranță mai repede decât ne-am fi așteptat ne aflăm în fața unor decizii care vor influența fundamental modul în care redefinim educația inginerească modernă și rolul educatorului în sens larg, în care identificăm segmentul de populație căruia ne adresăm și, în esență, cum răspundem la întrebarea „Ce trebuie să știe inginerul zilei de mâine?”. Toate aceste subiecte sunt intens dezbătute de către comunitățile academice din întreaga lume, în buna măsură ca urmare și sub presiunea extinderii masive și, uneori, îngrijorătoare a tehnologiilor de inteligența artificială.
Un raport al Organizatiei Natiunilor Unite publicat la mijlocul anului trecut estima că aproximativ 40% dintre locurile de muncă actuale vor fi înlocuite de instrumente AI în următorul deceniu, iar 72% dintre angajatori considerau că adoptarea acestora va conduce la reducerea locurilor de muncă. Un studiu recent al Digital Education Council plasa ingineria pe locul al patrulea în privința percepției companiilor cu privire la vulnerabilitatea profesiilor ce vor fi afectate de proliferarea utilizării acestor tehnologii.
În aceste condiții se naște firesc întrebarea dacă instituțiile de învățământ superior sunt pregatite să facă față unei realități care se schimbă sub ochii noștri într-un ritm și cu consecințe dificil de estimat.
Este larg răspândită idea că educația va fi unul dintre domeniile cele mai afectate de răspândirea noilor tehnologii. Ivan Bofarull, oficial al Barcelona Business School, făcea în 2024 observația că învățământul superior nu este încă „suficient de deranjat” de apariția acestora. Pornind de la afirmația anterioară, un an mai târziu, Danny Bielik, președintele Digital Education Council (un organism care reunește numeroase universități, colegii, școli de business și formatori dedicați inovării în domeniul educației), enumera o serie de întrebări adresate cu precădere structurilor de management universitar:
a) am ajutat facultățile, profesorii și cercetătorii noștri să înțeleagă că, deși le respectăm expertiza în domeniul lor de cunoaștere, predarea, învățarea și evaluarea s-au schimbat fundamental?
b) sunt pregătite instituțiile noastre să pună la dispoziție o ofertă educațională flexibilă și actualizată, adresată unui număr de cursanți potențiali cu mult mai ridicat decât în prezent, împreună cu un sistem de evaluare care le oferă siguranța că aceste calificări își pastrează semnificația și relevanța?
c) colaborăm mai strâns și mai eficient cu mediul de afaceri pentru a înțelege nevoile sale în continua schimbare și pentru a acționa în vederea sprijinirii acestuia, la scară largă?
d) suntem pregătiți să convingem factorii de decizie guvernamentali că trebuie să devenim punctul central în jurul căruia tranziția către așa-numita Industrie 5.0 se poate desfășura în mod fiabil și la costuri accesibile?
Viitorul ingineriei necesită o mentalitate caracterizată de adaptabilitate, învățare pe tot parcursul vieții și dorința de a stapâni instrumentele și paradigmele emergente. Echipele globale, proiectele complexe și utilizarea etică a tehnologiei impun ca înțelegerea profundă a impactului asupra societății a soluțiilor propuse să devină parte integrată a identității profesionale a inginerului.
Pastrând rigoarea esențială a profesiei și reorientând-o către adaptabilitate, fluență interdisciplinară și gândire holistică, ar trebui avute în vedere câteva aspecte esențiale:
– rezolvarea problemelor din lumea reală ridică provocări care favorizează o mentalitate orientată spre inovare, rezolvarea creativă a problemelor și aplicarea fără sincope a cunoștințelor din domenii variate.
– gândirea sistemică trebuie să devină un reflex – inginerii trebuie să „vadă” cum un proiect tehnic interacționează cu lumea înconjurătoare, cu mediul și cu nevoile societății.
– nu în ultimul rând, conștientizarea faptului că învățarea pe tot parcursul vieții devine obligatorie pentru menținerea în avangarda domeniilor tehnice.
Adresându-mă acum studenților, vă spun că intrați într-un an universitar în care granițele învățării sunt mai fluide ca niciodată. Cunoștința circulă liber prin rețele inteligente, fiind disponibilă cu viteza gândului. Sala voastră de curs nu mai este limitată de pereți, ea se extinde în medii digitale imersive, colaborări la nivel global și chiar lumi simulate, unde teoriile pot fi testate instantaneu.
Nu vă pregătiți doar pentru locurile de muncă ale viitorului — vă pregătiți să le creați, să modelați societăți care să găsească un echilibru între progresul tehnologic și responsabilitatea etică, să conduceți ghidați de spirit inovativ, dar și de empatie. Și totuși, în mijlocul tuturor acestor progrese uimitoare, un adevăr ramâne neschimbat: tehnologia este un instrument. Voi sunteți cei care le dați sens, prin imaginație, valori și curaj.
Ca urmare, întrebarea nu este cum să împiedicăm valul AI să ne înlocuiască, ci cum să construim școli, companii și societăți care ne fac pe fiecare dintre noi mai buni, mai creativi, mai capabili și mai conectați. Pentru ca, în final, viitorul va fi al celor care investesc în oameni, nu doar în tehnologie.”