![BEST Iași - Alături de concurenți [foto de la ediția din 2017 a concursului]](https://www.tuiasi.ro/wp-content/webp-express/webp-images/uploads/2019/03/43701835_770644593281945_6533560370033337478_n.jpg.webp)
Academicianul Gheorghe Păun a vorbit luni, 2 martie 2020, de la ora 12.00, în Aula Magna „Carmen Sylva” a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, „Despre puterea cuvintelor (la vremea postadevărului)”. Conferința face parte din seria întâlnirilor desfășurate sub egida „Moștenirea lui Asachi”, desfășurate de către TUIASI în colaborare cu academicianul Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, și deschise întregii comunități a Iașului.
Acad. Bogdan Simionescu i-a făcut o scurtă introducere informaticianului și matematicianului Gheorghe Păun, vorbind despre cercetarea sa în domeniul teoriei limbajelor formale, a lingvisticii computaționale, calculului bazat pe ADN și calcul celular sau membranar. Însă acad. Bogdan Simionescu a punctat și faptul că acad. Gheorghe Păun este considerat a fi pionerul jocului GO în România, cel care este responsabil de răspândirea și dezvoltarea acestuia în țara noastră.
Academicianul Gheorghe Păun și-a început discursul cu o pildă care să pună în valoare dimensiunea foarte mare a tezei – „puterea cuvintelor”, o pildă preluată la rândul său de la matematicianul acad. Solomon Marcus, care i-a fost conducător de doctorat și un apropiat colaborator.
„Mai mulți orbi, deși nu e corect politic să le pui orbi, stau în jurul unui elefant și ating o parte dintr-un elefant. Vor fi atât de multe descrieri ale acelui elefant câte atingeri separate sunt. La fel e cu subiectul acesta – elefantul nostru – nimeni nu știe totul despre puterea cuvintelor, este extrem de complet”
a explicat acad. Gheorghe Păun, spunând și faptul că iese din zona sa de confort, matematica, informatica
Academicianul a spus auditoriului că nu vine să le vorbească în calitate de matematician sau de expert în vreun domeniu, ci vine dintr-o calitate care n-a fost menționată în prezentarea sa – cea de bunic. „Ca matematician mă interesează soarta lumii – știu că sună naiv sau patetic, e o mărturisire. Dar ca bunic mă interesează ce țară las eu nepoților”, a spus acesta. I-a sfătuit pe toți cei din sală să se gândească ce țară le lasă nepoților fiindcă este o responsabilitate „mai ales pentru noi”, a spus acad. Gheorghe Păun, argumentând că părinții, în goana după asigurarea traiului de zi cu zi, nu mai au timp pentru astfel de întrebări, iar nepoții devin astfel din victime colaterale în victime directe ale evoluției lumii.
Conferința care a avut loc în cea mai frumoasă și mai veche aulă din centrul universitar din Iași a fost structurată pe mai multe teme care s-au conturat în jurul afirmației din titlu – cât de puternice sunt cuvintele astăzi, într-o societate a postadevărului, în care nu mai poți avea de fiecare dată încredere în informația primită.
Academicianul a argumentat cu exemple din istorie și din filosofie că vorbind despre puterea cuvântului, vorbim în primul rând de puterea limbii, fiindcă „competența lingvistică determină celelalte competențe ale creierului uman”. A oferit și câteva exemple, citate din mari autori, cu privire la acest lucru. Spre exemplu, Alexander von Humboldt spunea că învățarea unei limbi străine înseamnă achiziționarea unui punct de vedere nou, în timp ce Claudius Marius Victorius spunea încă din secolul al IV-lea că limba formează neamul, la fel ca Isidor din Sevilla un secol mai târziu, care spunea că „neamurile apar din limbi, nu limbile din neamuri”.
„Formulări de genul acesta sunt cu atât mai importante în contextul moldovean – nu știu ce înseamnă în limba moldovenească cuvântul «Dodon», dar știu că în românește nu înseamnă nimic, iar ce încearcă el acolo nu e lingvistică și nu are nicio șansă de reușită”
a apreciat acad. Gheorghe Păun, raportându-se la situația din Republica Moldova, unde a existat și încă mai există tentativa de a impune ca limba națională „limba moldovenească”
În prezentarea sa, academicianul a vorbit și despre riscurile manipulării, care începe de la „cunoașterea este putere”, o sintagmă din 1.600 care s-a transformat din ce în ce mai mult până în ziua de astăzi. Acesta a explicat că în trecut în trecut există o încredere, un gir dat informațiilor publicate într-un ziar de semnătura autorului, intențiile la vedere ale patronatului, la fel și în cazul editurilor. În timp ce astăzi, explică acad. Gheorghe Păun, de sub umbrela anonimatului nu mai există astfel de certitudini.
Punctând și momentul revoluțiilor industriale, acesta a specificat faptul că istoria omenirii poate fi văzută ca începând în urmă cu 10.000-12.000 de ani – însemnând evenimente ce pot fi consemnate de cărțile de istorie – însă prima revoluție industrială a început în urmă cu 250 de ani și de atunci procesul a fost unul foarte accelerat.
„Prima revoluție a avut legătură cu forța motoarelor, 100 de ani mai târziu s-a introdus linia de lucru, deci o revoluție în organizare, la încă vreo 50 de ani, după al Doilea Război Mondial, a apărut automatizarea, deci iată un alt nivel de manevrare a informației, a calculatoarelor etc. Acum trăim a patra revoluție industrială, a inteligenței artificiale, conectivității, a algoritmilor care produc algoritmi, Internetul lucrurilor și așa mai departe. E mai subtil decât ceea ce s-a întâmplat până acum, dar este important de subliniat că acum omul începe să aibă de-a face cu concurența la nivelul inteligenței”
a subliniat academicianul Păun
Acesta a tras și un semnal de alarmă în legătură cu dezvoltarea necontrolată în domeniul inteligenței artificiale, spunând că în mintea sa scenariul este unul pesimist și că vorbim de două ipoteze: dacă dezvoltarea inteligenței artificiale este un proces inevitabil și nu se poate ieși din el, fie omenirea este la pubertate și a creat instrumente pe care nu le va mai putea stăpâni, fie îmbătrânește în prezența unor instrumente pe care nu le poate stăpâni.
Răspunzând și la o serie de întrebări primite din sală, acad. Gheorghe Păun a vorbit despre faptul că în momentul de față corectitudinea politică este o molimă incredibilă și că în prezent se încearcă extinderea marxismului de la economie la cultură, ceea ce este, în opinia sa, „un barbarism care nu prea a reușit”.
Conferința acad. Gheorghe Păun s-a încheiat într-o notă optimistă, acesta vorbind despre poporul român în general ca fiind un popor care are avantajul și dezavantajul că este bogat: „după China și Rusia avem cea mai mare varietate de resurse, dar dacă avem aceste resurse suntem însă o țintă”. El crede însă că suntem un popor rezistent, avem „o limbă excepțională” tocmai prin diversitatea alcătuirii sale, o limbă pe care acad. Păun o numește „mai deșteaptă decât fiecare dintre noi și decât întreg poporul român”.
Există zone în România, explică academicianul, în care multiculturalitatea atât de dorită în Europa în general este obișnuință de zi cu zi, și a dat exemplul Dobrogei unde trăiesc mai mult de 20 de etnii „și nimeni nu se ceartă cu nimeni acolo”.
„Vă propun să încheiem optimist crezând împreună cu Eminescu în trăinicia poporului român și să rețineți întrebarea – ce țară lăsăm noi nepoților?”
Acad. Gheorghe Păun, Iași, 02.03.2020
