loader image

Zilele TUIASI au fost încheiate cu a XII-a ediție a Simpozionului de Istoria Învățământului și Științelor Tehnice

Ediția din 2020 a Zilelor Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” (TUIASI) s-a încheiat conform tradiției din ultimii 12 ani: cu o nouă ediție a Simpozionului de Istoria Învățământului și Științelor Tehnice, fondat de acad. Horia Teodorescu în 2008 și continuat de prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, actual prorector responsabil cu activitatea didactică și director al Institutului Național de Inventică.

Vineri, 20 noiembrie, de la ora 10.00, circa 75 de persoane au participat la prezentarea lucrărilor care, conform organizatorilor, au păstrat o calitate la fel de bună ca în alți ani, dacă nu chiar mai bună, confirmându-se „caracterul elitist al manifestării”, așa cum a punctat prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin. Acesta a fost și moderator al întâlnirii ce a avut loc online, la fel ca toate celelalte evenimente care s-au desfășurat cu ocazia Zilelor TUIASI.

În deschiderea evenimentului, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIASI, le-a mulțumit tuturor celor care au participat pentru faptul că au fost prezenți în număr mare, la toate evenimentele universității, menționând importanța pe care au o astfel de manifestări pentru conservarea specificului, tradiției și importanței Politehnicii ieșene.

„Doresc să vă mulțumesc tuturor că sunteți astăzi aici și să îl felicit pe domnul prorector că a ajuns, iată, cu încăpățânare, la cea de-a XII-a ediție a simpozionului și să continue cu cât mai multe ediții în acest fel. Ne-am obișnuit cu această tehnică la câte manifestări ample am avut și voiam să spun că a fost o aniversare deosebită. Nu m-am așteptat să poți avea, în aceste condiții, un contact direct cu cel care vorbește, care este premiat, credeam că nu vom putea fi mulți, dar, iată, în fiecare zi am avut un nou record de audiență”

a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIASI

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin a vorbit apoi despre istorie ca fiind „o poveste frumoasă pentru oameni inteligenți”, punctând faptul că lumea are nevoie de povești în tot ce căutăm, de la filme, la prelegeri. Înainte de a da cuvântul primului vorbitor, acesta i-a mulțumit acad. Horia Teodorescu că a dezvoltat acest simpozion și că, prin acesta, se cultivă dimensiunea culturală și istorică a universității, fiindcă avem „o obligație să ne uităm la valorile noastre istorice”.

„În aceste condiții trebuie ca, periodic, să ne întoarcem și să vedem atât istoria mai îndepărtată, cât și istoria mai recentă, fiindcă istoricii ne vor spune că trecutul are și el fluiditatea lui, nu este cert. Este și expresia care spune că «istoria se repetă, dar istoricii nu». La această ediție avem un spectru foarte larg de lucrări, de la construcții inventive, la arhitectură și industrii creative, un spectru larg pe măsura domeniilor pe care le păstorește universitatea, de acum 200 de ani, dar și de acum 30 de ani. O universitate ca a noastră are nevoie de conservarea unor amintiri, a unor momente

a declarat prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin

Prima lucrare susținută în cadrul Simpozionului de Istoria Învățământului și Științelor Tehnice a purtat numele „O pagină din istoria învățământului în construcții din România”, de către prof. univ. dr. ing. Dorina-Nicolina Isopescu, decan al Facultății de Construcții și Instalații și prof. univ. dr. ing. Nicolae Șt. Noica, de la Academia Română.

În continuare, au fost susținute lucrările:

  • „Academician Cristofor Simionescu – Magistru și Om al Cetății: Omagiu la 100 de ani de la naștere”, de prof. univ. dr. ing. Maria Gavrilescu de la Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului „Cristofor Simionescu”.
  • „Regina Maria și ethosul regalității”, de conf. univ. dr. ing. Mihai Dorin, de la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
  • „Nancy Edison”, de prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, de la Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial
  • „Profesorul Viorel Camil Murgescu – 90 de ani de la naștere”, de dr. mat. Constantin I. Popovici, de la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației
  • „George Matei Cantacuzino în arhiva Securității”, de conf. univ. dr. Gabriel Asandului, de la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
  • „Evoluția roboticii în Facultatea de Automatică și Calculatoare”, de prof. univ. dr. ing. Corneliu Lazăr, prof. univ. dr. ing. Doru-Adrian Pănescu, prof. univ. dr. ing. Marius Kloetzer, conf. univ. dr. ing. Adrian Burlacu, ș. l. dr. ing. Carlos Pascal, de la Facultatea de Automatică și Calculatoare
  • „Electronica la Iași”, de conf. univ. dr. ing. Ioan Cleju, de la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației
  • „Primul deceniu: 1937 – 1947 – Sacrificii și lumină pentru Facultatea de Electrotehnică”, de prof. univ. dr. ing. Alexandru Sălceanu și prof. univ. dr. ing. Dorin Dumitru Lucache, de la Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată
  • „Școala de rulmenți de la Facultatea de Mecanică – 67 de ani de existență”, conf. univ. dr. ing. Gelu Ianuș, ș.l. dr. ing. Ana Tufescu, prof. em. dr. ing. Dumitru Olaru, de la Facultatea de Mecanică
  • „Treizeci de ani de cercetare – dezvoltare a aliajelor cu memoria formei la Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor de la TUIASI”, de prof. univ. dr. ing. Leandru-Gheorghe Bujoreanu, de la Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor
  • „Profesor universitar doctor docent inginer Valeriu Blidaru”, ctitorul Școlii ieșene de Îmbunătățiri funciare, de prof. univ. dr. ing. Corneliu Cismaru, ș.l. dr. ing. Victor Gabor, conf. univ. dr. ing. Nicolae Marcoie, de la Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului
  • „Industriile creative: rădăcini și provocări”, ș.l. dr. ing. Adriana Bujor, de la Facultatea de Design Industrial și Managementul Afacerilor
  • „Profesorul tăcut”, de ș.l. dr. arh. Radu Andrei, de la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”
TUIASI Logo
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi
TUIASI este printre primele instituții de învățămînt superior de profil tehnic din țară și se încadrează în categoria universităților de cercetare avansată și educație.